Mici, Bere si Manele
Geneza 3
Am făcut o mică pauză de la scris pentru că m-am întors la școală (Învățați-Învățați-Învățați) și am fost un pic aglomerat de teme și cursuri. Dar fiți pe pace! Mi-am construit în minte structura pentru următoarele capitole și am material pentru finalul de an. Așa ca spor la cafeluță și lectură! Desigur stilul pamfletistic se păstrează (este ceea ce merită nu ceea ce ar avea nevoie).
După ce am terminat cu Sfânta Pătrime micicaro-ceafo-manelistă ajungem la miez. Vom începe periplul prin ARendDI (R&D pentru oamenii de cultură) și vom face cunoștință cu distinse personaje in urmatoarele capitole. Au fost enumerate in deschiderea scrierii dar acum vor fi pomeniți într-o serie de pomelnice pline cu delicatese.
Din nou un fapt real, un intermezzo în această scriere: niciodată nu am cautat perfecțiunea (eu fiind un perfectionist foarte sever, mai ales cu mine) dar am cautat progresul. Progres și nu perfecțiune! Ăsta trebuie sa fie scopul oricărei ființe rationale care nu este învaluită în impostură socială și profesională.
Pentru progres ai nevoie de un set de cunoștințe mai mare sau mai mic, desigur totul legat de direcția în care vrei sa te duci. Fie ca este o meserie sau o funcție de coordonare progresul în meseria respectiva trebuie sa fie facut constant altfel ajungi doar un parazit care stă și coace ca o așchie și face puroi în jurul sau.
Peste tot pe unde am lucrat am avut de-a face cu tot soiul de oameni dar niciodata nu am dat de un limbric social mai abject decât Dintzosu. Ei și uite așa, încet dar sigur ca hepatita, ne apropiem de cei care făceau tot posibilul ca progresul sa fie înlocuit cu impostură. Și nu doar înlocuit, dar și considerat o problemă. De ce? Este foarte simplu: flegmonu asta stătut era echivalentul Dildoasei.
Un nepriceput sinistru care excela doar la chestii negative: empatie negativă, minciună, intrigă și manipulare. Nu era capabil să înțeleaga nimic: se chinuia cu principii de bază de oricare ar fi fost ele – mecanice, manageriale și în rest era ca masa de călcat. Era așa de prost încât radia prostie mai ceva decât radiaza radiații limbricii din Prypiat. Dar compensa prin minciună, intriga și o rautate viscerală împotriva celor care-i stricau jocurile politice de nivel Dragnea, Ciolacu. Și da l-am expus și mai ales am vazut cât de prost poate fi – mai jos o situație colosală. De fapt două dar fără legătura una cu alta.
Cu râzosu‘ ăsta am mai avu de-a face în trecut la o altă firmă (firmă care dupa ce am închis cercul s-a dovedit a fi de departe cea mai tare firma din Sibiu unde poți lucra – cu toate problemele care sunt și acolo) dar nu așa de mult, și era doar în fază incipentă de puroiere când începea sa-și dezvolte incapacitățile menajeriale. Începea să coacă așa frumos și sa se înconjoare de indivizi de teapa lui. Unul dintre ei era și distinsul Dottore pe care un foarte bun prieten si fost coleg (Tesla) l-a caracterizat printr-o expresie genială: un șarpe în piele de țipar. Genial! Absolut genial!
Și in cazul lui am acordat carte blanche și ca să vedeți: l-am și cautat ca sa vina la firma pentru a fi project manager. Eu habar nu aveam ca era in grațiile lui Dottore – deci oricum avea calea lină și asigurată. Și am facut asta pentru ca v-am spus că l-am ignorat parțial atunci și părea (părea, dar ce experiență aveam eu cu oamenii acum 15-16 ani?) un individ care era interesat de muncă. Ei nu! Interesul său era exclusiv legat de intrigă, minciună și empatie negativă. Dacă ar fi să-l caracterizez prin prisma unui securist coada asta de topor ar fi Vișinescu. Așa de veninos s-a dovedit a fi individul ăsta.
Și tot comportamentul ăsta era izvorât din frica continuă de a nu fi expus ca un impostor, mincinos, și nepriceput ce era. 1:1 cu marea Dildoasa hașeristă. Și atunci tot capitalul său de imagine și suportul pentru viitorea lui cariera fulminata la Albă Ca Zăpada s-a bazat pe unii tot de teapa lui. Și pentru a-și obține legitimitetea ca și viitor menajer de ArendDI să vedeți ce ‘’dezamăgire’’ o avut Dintzosu odată.
Vă mai aduceți aminte de iluștrii Clește&Patent? Acești Nilă&Paraschiv dar cu diplomă, mânce-i tata pe ei de injineri absolvenți ai școlii ajutătoare de injinerie, aveau ca și sarcina pe proiect crearea caietelor de sarcină pentru diferite echipamente. Desigur ca și acolo le-am facut undeva la 75% din muncă, daca nu mai bine. Distinșii micicari experți quantici stelari in mici&ceafă mai aveau de facut și optimizare proces, îmbunătațire proces, pre-acceptanță la furnizorul de echipamente, acceptanță finală, FPY......Bâtă! Bâtă oameni buni! Eu așa ceva, v-am mai spus ca NU am vazut in viața mea!
Unde am lucrat am fost inginer de proces (IE – Industrial Engineer), adica exact ca și bocancii ăștia doi, menționați mai sus. Și pot sa va spun că este o meserie foarte faina și daca intri în detaliu este și foarte grea. Dar faină! Am învățat enorm acolo!!
Revenind: era în sarcina monumentelor de prostie bekaliană să regleze și să facă optimizare de proces pe echipamentele de montaj. Dar pe lângă faptul ca au mers la furnizorul de echipamente, și au luat echipamentele fără să facă nici un test acolo (0 pre-acceptanță + 0 documentație pe proiect....), de parcă s-au dus la piață sa-și cumpere șlapi Adibas de ăia buni, nu le-au mai reglat aproape niciodată.
Evenimentul (legat de reacțiile Dintzosului) este legat de asamblarea unor capace de plastic intr-o carcasă metalică. Harta hoculta mânca-ți-aș spirtu‘ tau injineresc az! Desigur incapabili să facă o ajustare la o presă manuală (ultra mega simplă) dădeau vina ba pe furnizor ba pe design. Ce am facut: un DOE (Design Of Experiment) ca la carte. Prima fază: am plecat în producție ca un fuljer, m-am dus la postul respectiv de montaj unde era era o fată – culmea nu îi era frică să vorbească cu mine (clarific mai încolo adica in 24.10.2024 ora 14:30) și am facut un test. Nu am facut nici o ajustare asupra presei am luat 50 de capace de plastic, 50 de carcase si i le-am dat colegei sa le asambleze. Sorpresa Alfonso! Io sono embarasada! Dupa fiecare presare, intradevăr capacul ramânea în afara slotului DAR eu îl apasam frumos cu degetul în poziție. Stupize, stupize, stupize!!!!. M-am intors în birou, am verific cu ceasul comparator daca capacul făcea burtă în urma presării (nici o problemă), verificare poziție electronică în carcasă (nici o problemă) deci presa nu își făcea cursa – condiție descrisă de mine când le dădeam indicii la analfabeții ăia funcționali despre cum să facă o specificație de echipament. Am facut raportul și l-am trimis pe e-mail !
Dați-vă seama oameni buni că flegmonu de Dintzos care stătea în fața mea a icnic de ură și dezamăgire ca NU am picat eu de vină – el era mare pejemeu in ARendDI. Era siderat ca cei cărora le promitea marea cu sarea, rezolvarea problemelor, calmarea situației erau iarăsi ca paduchii Hamas în fața tancurilor Merkava. Problema lui, tristețea cozii ăleia de topor era faptul ca design-ul era OK și piesa de la furnizor era conform desenului și toleranțelor. Greu de imaginat și mai greu de crezut! Dar da! Ăsta era marele viitor menajer de ArendDI.
Dați-vă seama ce cretin: să speri ca cei din echipa ta au facut o greșeală pentru a le da satisfacție micicarilor (probabil asta era o parte a ritualului de intrare/inițiere in FRAT MBM – un fel de inițiere gen Bivolaru dar nu cu pișat ci cu mici) și să dai in icter negru când fantezia ta umedă s-o scurs la canal și încă nu aveai susținere de la gașca MBM. Nu aveai încă de oferit un cap pe tavă. Încă....
Al doilea eveniment a fost colosal. A fost o chestie absolut fenomenală de rezonanță între oameni față de un alt eveniment, și pentru care Dintzosul în prostia lui sunt 100% ca nu ne-a iertat crezând ca ne-am înțeles.
A venit desigur și momentul cand pentru serviciile aduse MBM si distinsei echipe, mormanul ăsta de vreascuri ude a fost uns mare menajer de ArendDI. Numirea a fost facuta tot prin anul plagii 2019 și fiți atenți aici: am fost toți chemați la o ședință scurtă de către Viagrel (ajungem si la nazistu ăsta stătut) care impreuna cu șeful sau din Germania vroiau sa ne anunțe ceva. Am ajuns acolo, complezențe de doi bani, situația era oricum nasoală cu privire la relaționarea cu gașca MBM, și a venit marele anunț! Dintzosu mare menajer de ArendDI. Avea tot timpul un rânjet flegmatic îin colțul gurii DAR care i-a disparut în câteva secunde. Motivul: nici unul dintre noi,dintre cei care am fost în sala nu l-am felicitat. Nimeni nu i-a zis nimic. Doar Viagrel a guițat ceva si ăla din Germania a ramas ca o tufă batută de vânt. Liniște oameni buni. Nimeni nimic! A fost un exemplu foarte clar ca nici unul dintre noi nu l-am asociat cu funcția cu care o fost uns. Fără sa fi știut nimic înaine! A fost absolut sublin dar jivina nu a uitat. Că un gunoi ca ăla nu te iartă și are nevoie continua de ’’pozitivitate toxică’’ pentru a-și legitima prostia. Și da a fost unul dintre arhitecții bulling-ului la care am fost supus DAR un laș abject pentru ca in 24.10.2019 el era prin alte parți: o cârpa-n curu’ lui Dottore.
Cam atât despre Dintzos. Un mare caracter și ăsta. Un caracter desprins din citatele marelui Mesia al incompeței Simion Sinedru.
Da, mi-am pierdut 5 minute citind aceasta mizerie scrisa de un caz patologic pe care s-ar putea face studii psihiatrice.
Si daca tot am citit, nu pot trage decat concluzia ca marele Manaila nu este altceva decat un mare frustrat care arunca cu cacat in toate firmele ce i-au platit salariile total nemeritate. A fost si probabil este un profesionist slab spre mediocru foarte vocal (si fecal).
Marele scriitor e prost si mincinos ca Ponta, tot ce nu ii place despre el arunca spre altii. Am avut scarba sa lucrez cu tine si sa vad cum urli ca prostu' ori de cate ori dai de greu, dai vina in stanga si dreapta, nu iti asumi niciun esec. Esti si vei ramane marul putred care distruge orice echipa din care faci parte. Toti colegii din toate firmele pe unde ai lucrat rad in hohote cand aud numele tau (si nu ca ai fi amuzant, ca nu esti, esti doar un nimeni frustrat)
Apuca-te de baut, nu de scris... esti mai castigat ;)